Liebe Kollegen und Kolleginnen, der Gruppe 314, Fakultät Business Administration in Fremdsprachen,
Nach kurzem Nachdenken, bin ich bin auf die Idee gekommen, dass es uns sehr bequem und zugreifbar wäre, wenn wir über eine Datenbank verfügen würden, wo man unsere in der Fakultät vorgelesene Kurse finden kann. In diesem Sinn habe ich die Entscheidung getroffen, für uns diese Seite aufzubauen, die als Datenbank für unsere Vorlesungen dienen wird. Von jetzt an, werde ich hier so viele Vorlesungen wie möglich aufladen, damit Sie alle dazu Zugang haben sollen. Wie Sie genau auf dieser Seite bemerken können, die Vorlesungen werden je kathegoriegemäß eingetragen, so dass es Ihnen leicht kommt, das Nötigste unter dem entsprechenden Fachtitel zu finden.
Die Folien sind auf einer selbstständigen Seite ausfindig zu machen.
Am în plan astăzi să întreprind câteva activităţi pe care le tot amân de ceva vreme, şi anume:
Să fac update la platforma site-ului la versiunea actuală publictă de WordPress ( WordPress 2.8.4 ).
Să fac backup bazei de date înainte de update.
Să sincronizez plugin-urile.
Să fac o secţiune specială în cadrul site-ului, unde să public cursurile pentru facultate.
Să îmi amintesc cum se parolează un folder web cu htpasswd şi să aflu dacă host-ul meu accepta htaccess.
Până atunci, ascult fără oprire melodia Andorrei de la Eurovisionul 2007 de la Helsinki, pe care o aveam în calculator şi am realizat zilele trecute că îmi place mult.
Persönlich gesagt, ich kann meine eigenen Gedanken freier, offener und ehrlicher in deutscher Sprache ausdrücken. Ich glaube, das weiß jeder schon. Es tut mir schmerzhaft Leid. dass es Leser gibt, die mich jetzt nicht verstehen, die wahrscheinlich mich verstehen möchten aber sie finden zu dieser ziffrierten Nachricht keinen Zugang.
Mit einem sanften Song tönend in meine Ohren her, versuche ich wiedermal mich in mir selbst zu finden und zu erkennen. Manchmal braucht jeder sich ein paar Minuten Zeit zu nehmen, damit er sich nicht verliert und sich von seiner eigenen geistigen Person nicht trennt. Vielleicht fragt ihr euch jetzt, was ich damit meine ? Ich denke, dass es Momente in in diesem stressenden Leben gibt, wenn wir von unseren Seelen vergessen Read the rest of this entry »
Să nu vă gândiţi că este vorba despre numeroase gânduri melodramatice, lacrimogene sau menite sa rupă inima cuiva în bucăţele mici de tot, într-o maniera foarte retro şi sentimentală. Această însemnare îşi are rostul în conturarea unei imagini de ansamblu şi foarte vagi totodată, a primei zile de facultate în Academia de Studii Economice (Akademie für Wirtschaftliche Studien, asa cum o numesc cei de la secţia mea). Read the rest of this entry »
Întâmplarea a facut să îmi amintesc faptul că astăzi suntem în data de 11 septembrie 2009 şi se împlinesc opt ani de la atentatele teroriste din New York, eveniment nefericit care constituie cel mai cutremurător şi controversat caz al începutului de mileniu. În memoria victimelor căzute atunci, cât şi a oamenilor care au fost afectaţi indiferent în ce măsură de acea catastrofă imposibil de uitat, mi-am propus să dedic câteva rânduri unei necesare analepse.
Cu siguranţă că atentatul terorist de la 11 septembrie 2001 ascunde încă multe secrete şi faţete nedescoperite şi nebănuite, care vor fi cercetate şi discutate încă mult timp de acum înainte. Exact după modelul celui de-al Doilea Război Mondial, ale cărui subterfugii se discută şi astăzi, aşa şi atentatul va constitui motiv de dezbatere încă multe zeci de ani de-acum înainte. Distanţa în istorie dintre cele două evenimente, şi anume cel de-al Doilea Război Mondial şi atentatele teroriste de la World Trade Center şi Pentagon, în contextul dezvoltării industriei de armament nuclear ulterior, au făcut ca atentatele să aiba în ochii lumii şi a presei o intensitate asemănătoare cu a Marelui Război, prin prisma progresului tehnologc uimitor si fulgerător înregistrat în ultimii 30 de ani. Ceea ce vreau să spun este că, un eventual răzoi mondial ar fi mult mai fatal în zilele noastre decât cele două care deja au avut loc, din cauza progresului tehnologic din ultimii ani. Cert este că, oamenilor le-a încăput în mâini şi în voinţă o forţă şi o tehnologie prea puternică pentru a putea fi controlată, înţeleasă şi controlată corespunzător la timpul potrivit.
Din punct de vedere psihosocial, ceea ce s-a întâmplat are datoria de a trage un semnal de alarmă întregii lumi şi de a semnala un dezechilibru major al oamenilor la nivel planetar. Cu alte cuvinte, se cere schimbarea radicala a sistemelor de valori, orientate, dupa părerea mea, spre principii de conciliere, întrajutorare şi reconstrucţie a ceea ce s-a întâmplat rău până acum în istorie. Atât tehnologia, cât şi evoluţia culturală a întregii omeniri pot prilejui resurse în iniţiativa de a construi un drum nou, spre dreptate şi moralitate, într-un cuvânt numit “Bine”, aşa cum îl definea Platon în dialogurile "Rebublika” sau "Phaidon”.
După victoria din Onyxia’s Lair, am aruncat pastila şi am strigat participanţilor că voi comenta din World of Warcraft pe blog evenimentul. Nu puteam să mai dau înapoi, de vreme ce câţva dintre ei m-au rugat să le menţionez faptele eroice: Aceştia au fost: Mordrock, (Discinple priest), un healer dedicat, viitor medic in viaţa reală care ne va da heal la spital după ce va termina facultatea. Gandruid, tank-ul nostru-ursuleţ (Feral Druid), care a reuşit să nu ne ducă pe noi în ispită şi să ţină boss-ul pe el, Chuzzle (off-tank). Restul sunt în poză.
Felicitări. Victoria este cu atât mai mare cu cât am fost detsul de puţini.
Poza de grup
Gloria
P.S: Eu nu apar în poză pentru că am fost şi fotograf. Am uitat să intru în cadru :))
Încă nu am primit toate pozele pentru a face o galerie foto completă, dar voi reveni cu un post consacrat fotografiilor.
Din momentul în care am ajuns in parcul Herăstrău în jurul orei 18 şi 15 minute, parcul clocotea de energia celor care ieşiseră sâmbătă seara şi se plimbau de la intrarea Charles de Gaulle spre interiorul parcului. O atmosferă clasică pentru celebrul Herăstrău: Skateri, bikeri şi multe fete care mai de care mai bune drăguţe.
Însă, aleea de la intrarea “Arcul de Triumf” era efectiv inundată de oameni, fanii adevăraţi şi cei de ocazie ai lui Michael Jackson, întruniţi la “botezul” aleei cu numele megastarului. Conform rerlatărilor Realitatea.NET, în faţa celor doua ecranes-au numărat aproximativ 500 de persoane.
Fie că au venit să îl comemoreze pe rege, să socializeze sau pur şi simplu pentru a sparge monotonia şi de a-şi satisface curiozitatea, toată lumea s-a bucurat de atmosferă şi de vremea bună.
Este o performanţă post-mortem a lui M. Jackson de a răscoli o întreagă planetă doar prin amintirile sale şi prin tot ce a lăsat. La drept vorbind, înainte să moară nu mai auzisem de el de ceva vreme. Este păcat, însă, că 60% din ovaţii sunt aduseabia după ce o stea cade.
Marius, un prieten de-al meu, mi-a spus şi voi încerca să redau exact: “Nu mă miră că a venit multă lume, ci mă miră câtă lume poate strânge un mort!”
Evident, nu este vorba despre orice mort. Ideea cu monumentul închinat lui M.J. mi s-a părut foarte bună. iar loganul simplu, preluat de pe site-ul său oficial, la obiect şi uşor de ţinut minte: “His music will live forever”.