Să nu vă gândiţi că este vorba despre numeroase gânduri melodramatice, lacrimogene sau menite sa rupă inima cuiva în bucăţele mici de tot, într-o maniera foarte retro şi sentimentală. Această însemnare îşi are rostul în conturarea unei imagini de ansamblu şi foarte vagi totodată, a primei zile de facultate în Academia de Studii Economice (Akademie für Wirtschaftliche Studien, asa cum o numesc cei de la secţia mea). Read the rest of this entry »
Archive for the ‘Educaţie’ Category
8
Dec
Temele la facultate
Se ştie că Facultatea este acea formă superioară de învăţământ, la care ai acces numai după absolvirea a doisprezece ani de şcoală, cu justificarea diplomei de Bacalaureat.
Chiar din prima zi de facultate am observat detaşarea cadrelor didactice vis-a-vis de studenţi. Este adevarat, nu mai suntem la liceu, ne trebuie mai multă libertate, dar nu această formă de uşoară neglijenţă mă derutează. Ceea ce mă surprinde în mod extrem de neplăcut sunt cerinţele profesorilor faţă de studenţi, cerinţe mult prea mari raportate la efortul de pus pentru a veni în întimpinarea noastă, a celor care studiază.
Premisa numărului majoritar de cadre didactice universitare, fie că este vorba de asistenţi sau profesori: Studiul individual este baza. După părerea mea, se merge pe considerentul că cea mai bună medtodă pentru reuşită este studiul individual, atât acasă, cât şi în sălile de lectură din Universitatea respectivă.
Fără a mai detalia ipotetic viziunea de ansablu, am să încec o trecere în revistă a observaţiilor mele referitoare la aspectul negativ al studiului la Academie. Constatările decurg din urma experienţei personale, totuşi scurte, la Academia de Studii Economice din Bucureşti.
Bineînţelesc că există şi profesori care se sustrag grotescului mai sus enumerat şi detaliat în cele ce urmează.
1. Suficienţă
Profesorii de la facultatea mea şi probabil, şi de la alte Universităţi din România consideră că fluxul obscen de intens de informaţii dintr-o oră şi douăzeci de minute de curs corespunde in totalitate cu capacitatea de înregistrare şi procesare ale unui student în anul întâi. Profesorul intră în sala de curs, îşi turuie în direcţie unilaterală informaţia de la cursul respectiv, rareori apelând la vigilenţa studenţilor ca să le antreneze atenţia. Este foarte adevărat, că nu la toate cursurile se înâmplă acest lucru, dar la majoritatea imaginea corespunde în mod fidel.
După ce se consideră achitat, elevii sunt livraţi în altă zi profesorului de seminar, care are pretenţia ca elevii să fi învăţat deja, şi înţeles, informaţia de la curs. Fapt care, pe considerentul structurii unui creier uman obişnuit, mi se pare totalemnete de domeniul extraterestrului. În ora de seminar, profesorul care grijă să completeze succint informaţia de la curs cu explicaţii, dar de cele mai multe ori, vine cu informaţii complet noi.
2. Exacerbarea până la ridicol a necesităţii studiului individual
Studiul individual este bun. Dar în ce condiţii ? În ce măsură, şi cât timp ar trebui să acorde un student studiului individual ? Conform insiunărilor anumitor profesori, studiul individual reprezintă esenţa facultăţii în sine, deoarece, din cauza faptului că niciun profesor nu îşi alocă timp să furnizeze explicaţii suplimentare în ceea ce priveşte materialul de la curs. Aşadar, seminariile şi-au pierdut înţelesul lor comun, de bun simţ, devenind pe de-o parte, un mod foarte transparent de a pierde timpul şi de a acumula absenţe.
3. Temele pentru acasă, ca parte auxiliară a studiului individual
Studenul este acea persoană trecută de vârsta adolescenţei, cu deschideri mult mai mari faţă de un licean, cu un ridicat simţ al răspunderii şi al responsabilităţii, ca urmare a vârstei minime la care un elev poate devenii student şi cu dorinţa de a se implica în cât mai multe lucruri. Un exemplu ar fi un job, una la mână pentru că se poartă, este la modă, iar în al doilea rând, se bancul – “Un student îşi cumpără un apartament” – spune deja multe.
Cu toate că numărul materiilor din facultate este mult mai mic decât numărul obiectelor de studiu din liceu, paradoxal, avem mai multe teme de făcut acasă, doar din cauza faptului că profesorilor le este lene să lucreze mai mult la seminariile unde oricum se pierde timpul în mod ineficient. Astfel, nu îi rămâne altceva unui profesor decât să îi paseze studentului o tonă de teme pentru acasă, care, evident, nu au nicio finalitate practică şi să îi evalueze munca individuală.
Discutam zilele trecute cu un coleg german, care îmi explica faptul că în occident, nu exista teme pentru acasă şi nici metode stupide de coerciţie exercitate prin ameninţarea cu trecerea absenţelor.
Concluzie: Temele pentru acasă sunt pentru a le ocupa timpul celor mici în scopul stiulării continue a creierului. Or, o persoană la 20 de ani cu dezvoltarea 90% definitivată şi cu nişte interese stabile, ce rost ar avea să se complice cu nişte mizerii de lecţii date în scârbă ?
4. Maratonul de la o clădire la alta
Mi se pare total absurd ca în zece minute studenţii să alerge între două cursuri, care au loc la două adrese diferite. Găsiţi ceva mai penibil ? Poate numai două cursuri care desfăşoară în oraşe diferite şi nu este timp decât zece minute de a pleca de la primul şi a ajunge la al doilea. Wow! Este de-a dreptul fenomenal! Desigur că nimeni nu ştie chestiunea aceasta, pe nimeni nu interesează, iar date preţioase de la cursul la care se întârzie sunt cerute mai apoi, la examen.
5. Cursurile fără manuale
În occident, la începtului anului, studenţii îşi primesc Bibliografia şi cursurile elaborate de către profesor în prima zi de şcoală şi fiecare este liber să înveze toată materia într-o singură zi. În România, nici măcar după curs nu primim nimic. Încă o dată, nu se aplică la toate materiile. Acolo unde sunt deja cursurile în manualele scrise chair de profesori, nu mai este nevoie de prezenţă la curs deoarece se face oricum în mod foarte neglijent. Dar, se pune absenţă ca metodă penibilă de coerciţie. Încă o lovitură sub centură!
6. Orele de sport la ora 7:30 dimineaţa
Acest fapt nu îl comentez prea mult, deoarece nu vreau să scriu un articol despre prostie absolută şi situaţii de un penibilism evident. După o zi întreagă în incinta Universităţii, ajungi acasă la ora 9 seara, ca mai apoi să te trezeşti la ora 6:00 pentru ora de educaţie fizică, unde, ca de obicei, se pun absenţe ca metodă terifiantă de coerciţie ? Ora de sport, care nu face parte din profilul facultăţii, decide promovarea ?
Concluzie: Îmi vine să mă pensionez prematur… pe caz de boală.
Prin urmare, facultatea în România nu este nimic altceva decât studiu individual, controlat, în cadru legal, pentru care primeşti la final o diplomă care va deveni mai importantă decât persona ta însăşi şi personalitatea ta.
24
Jul
În sfârşit, vacanţă!
Odată cu absolvirea clasei a XII-a, cei care doresc să meargă mai departe, trebuie să suporte Examenul de Bacalaureat şi admiterea la facultate.
Astăzi, declar: după o serie de examene care părea interminabilă, examene destul de uşoare de altfel, a sosit tempul să mă declar în vacanţă, misiunea a fost îndeplinită, cărţile se odihnesc în dulap şi aştept să înceapă Facultatea.
Referitor la postul de ieri în care povesteam despre insolitul meu examen de admitere la ASE, astăzi am aflat şi rezultatul. Spre surprinderea tuturor şi mai ales a mea, am reuşit să intru la buget de pe locul al 28-lea din 60.
Pentru un examen de admitere la care m-am dus perfect relaxat şi practic neînvăţând absolut nimic, ma declar mai mult decât mulţumit, deoarece ştiu câte sacrificii fac alţii pentru a pune la punct admiterea la ASE.
Secţia la care am reuşit să intru este Administrarea Afacerilor cu predare în limba germană. Încă nu ştiu dacă îmi va plăcea, la fel cum nu ştiu ce materii urmează să studiez în facultate, dar era singura opţiune viabilă pentru mine, astfel încât să pot obţine un loc la o facultate unde se face germana ca limbă maternă. În caz de restanţe, dă doamne 5-ul că e sfânt :).
Felicitări tuturor admişilor la ASE, dar şi acelora care au reuşit să intre unde şi-au dorit, atât la buget, cât şi la taxă.
Potrivit site-ului ASE, ultima medie de intrare la buget la secţia FABIZ-Germană a fost un modest 6,07.
Nu că ar fi acesta cine ştie ce post de blog, dar în cazul în care mă aşteaptă o “Carieră” de student în cadul ASE-ului, las aceste rânduri drept program introductiv pentru anii ce vor urma şi pentru toate subiectele legate de FABIZ şi ASE pe care le voi redacta de acum înainte.
Nici prin cap nu mi-ar fi trecut vreodata că voi da admitere la Academia de Studii Economice, până în momentul în care am aflat de latura mai puţin întunecată; Administrarea Afacerilor cu predare în Limbi Străine, pe scurt, FABIZ (încă nu ştiu ce denumeste acest acronim :) ). Pentru mine, Administrarea Afacerilor cu predare în Limba Germană. Să zicem că este secţia cu cea mai puţină… matematică, în ideea că după primul semestru scap de ea, pe principiul: Dă Doamne, 5-ul!"
Voi merge în primul an, cu speranţa unui transfer ulterior in Germania.
Tot astăzi am aflat că am fost admis la Facultatea de Filosofie din cadrul Universităţii Bucureşti, prin urmare am unde mă duce în nefericitul caz în care nu intru la ASE.
Sincer cu mine fiind, la prima impresie nu mă atrage într-un mod special paleta de materii de la FABIZ, dar gândul că voi avea limba germană maternă ca limbă de predare face toţi banii, plus că oferă multe perspective pentru plecarea de mai târziu.
Trecerea într-un alt mediu de şcolarizare m-a determinat să modific numele categoriei din blog “Şcoală”, transformându-i numele în ceva mai general, şi anume, “Educaţie”. Deci, toate articolele cuprinse anterior în categoria “Şcoală” se regăsesc fără excepţie sau modificare sub noul nume.
Cer scuze pentru acest post dezorganizat cu aspect de Twitter.
Bacalaureatul a fost în ultimile trei săptămâni, cel mai mediatizat eveniment educaţional din ţară. Asta în condiţiile în care, televiziunile din România, reuşesc să mediatizeze şi altceva în afară de soţii Columbeanu, Dan Diaconescu, Luis Lazarus, Femeia-Mamut Nikita, Florin Salam sau alte caterinci şi imprecizii caterincoase ale creaţiei de acest gen.
Nu lipsa de profesionalism a televiziunilor este subiectul, acestui scurt articol, chiar dacă ar trebui să dedic un post şi pentru acest lucru, in pofida evidenţelor, ci corectura defectuoasă şi iresponsabilă a lucrărilor de la Bacalaureat, examen care, în principiu, a reuşit să fie transformat de înşişi reprezentanţii Ministerului Educaţiei, într-un circ de mlaştină.
Astăzi au venit rezultatele la numărul foarte mare de contestatii care s-au depus de către nemulţumiţii examinaţi. Concluziile au fost, ca de obicei, de mai multe feluri:
- Situaţia standard, în care noua notă nu a fost nici destul de mare, nici destul de mică pentru a fi luată în calcul. Conform legii, între nota iniţială şi nota de la contestaţie trebuie să fie o diferenţă de minim +/- 0.50 puncte pentru a fi luată în considerare şi pentru a fi declarată notă definitivă. La mulţi dintre elevi, nota de la contestaţie nu a fost cu mult diferită de nota iniţială. De remarcat este faptul că, nu a existat o notă identică, nici măcar la ştiinţele exacte.
- Cazul fericit în care nota de la contestaţie a fost mai mare sau egal cu pragul minim de 0,5 puncte necesare pentru adoptarea celei de-a doua versiuni de notă. Profesorii consideră că multe lucrări au fost subevaluate la corectura iniţială, drept pentru care au acordat note mai mari. Din ce cauză au fost subapreciate lucrările ? Nu se ştie niciodată. Personal aş pune totul pe seama neglijenţei în serviciu a corectorilor sau, în unele cazuri, acumularea oboselii. Au existat cazuri în care nota a fost ridicată şi cu 2 (două) puncte, ceea ce naşte nişte semne de întrebare, întrucât mulţi elevi, înainte de contestaţie, picaseră examenul.
- Spre dezamăgirea unora dintre contestatari, multe recoretări ale lucrărilor au adus rezultate nefavorabile, evident opuse aşteptărilor. Personal, am întâlnit cazuri în care, până şi nota la matematică a fost micşorată cu peste 0.5 puncte, ceea ce pune la îndoială exactitatea şi precizia baremului oficial de corectare. De multe ori, recorectarea foilor de examen este mult mai drastică sau rău intenţionată.
Prin diferenţele atât de mari şi impreciziile nenumărate, unii dascăli îşi demonstrează incapacitatea de a evalua în mod corect lucrările (exprimare mai blândă pentru a evita termenul de “incompetenţă”) iar comisiile de corectare se anulează şi se contestă reciproc. Adevărul cu aceste lucrări şi acest Bacalaureat caterincos este undeva la mijloc. Multe note sunt rezultatul şpăgilor şi neatenţiei, mai mult sau mai puţin intenţionate, ale dascălilor supraveghetori.
Dacă ar fi ca într-un an, examenul de Bacalaureat să se susţină fără interese financiare sau de orice alta natură şi fără posibilitatea de a se copia, rezultatele ar fi catastrofale, dar, cel puţin ar reflecta adevărul necenzurat prin omisiune, realitate de care suntem mult prea departe şi care ţine, deocamdată, de comeniul Science-Fiction în România.
Rezultatele de la contestaţii sunt oficiale şi irevocabile.
Abramburica abrambureşte abramburitorii care au abramburit abramburirea abramburirii, dar abramburitorii nu pot să abramburească abramburirea Abramburicii!
Întâmplările ciudate din ultimii ani au scăzut popularitatea Cantemirului şi interesul bobocilor pentru acest liceu, dar a crescut atenţia presei. Ca dovada, ProTV-ul, unul dintre cele mai comerciale şi mai tabloidizate posturi TV din România, după Antena 1 bineînţeles, a urmărit evoluţia cantemiriştilor şi implicit a celor din centrul de examinare A.D. Xenopol.
Reprotajul următor turnat de ProTV la noi mi se pare total neprofesionist din punct de vedere informaţional, deoarece se menţionează că elevii au obţinut medii mai mari la limba străină decât la limba maternă, în absenţa luării în calcul a dificultăţii reduse a subiectelor de limbă străină de la proba oral. Cu alte cuvinte, aceşti domni care se cred reporteri, compară o proba orală de limba Engleză cu proba scrisă de la Limba şi Literatura Română, la care s-au obţinut, în mod natural, note mai mici.
Adevarul este, de fapt, că elevii care au susţinut proba scrisă la o limbă străină modernă, au obţinut rezultate foarte bune (note de peste 9,50 la probele scrise la alegere de Limba Engleză, respectiv Limba Germană).
Urmăriţi reportajul. Sursa: stirileprotv.ro
Rezultatele de la examenul de Bacalaureat au început să fie afişate începând de ieri noapte în şcoli şi pe site-ul Ministerului Educaţiei consacrat pentru aşa ceva.
În Bucureşti, rezultatele au venit mai târziu faţă de multe alte judeţe ale ţării, dat fiind numprul mai mare de elevi, dar în jurul orei 12:00, fiecare şi-a putu afla nota direct de la sursă (vezi imaginile).
Că Bacalaureatul nu este cel mai corect şi nici cel mai relevant examen dintre toate, ştim cu toţii. Modul în care examenul este privit diferă foarte mult de la persoană la persoană; dacă alţii nu îşi doresc nimic altceva decât să obţină oricât peste nota 6, alţii sunt ceva mai selectivi. Aşteptarea însă, a fost la fel pentru toată lumea, chiar dacă în multe cazuri a fost nevoie de contestaţii, din cauza corecturii defectuoase şi uneori neglijente a lucrărilor.
Personal vorbind, nu înţeleg din ce cauză, după predarea lucrării, este aproape imposibil ca un candidat să solicite şi să obţină aprobarea de a-şi vedea lucrarea scrisă chiar de el. Datorită acestei secretomanii împinse la extrem, este greu a proba autenticitatea şi securitatea corecturii, colţurile fiind îndoite, doar formal.
Rezultatele la examenul de Bacalaureat se găsesc la adresa http://bacalaureat.edu.ro/2009/
De Bacalaureat am scăpat destul de bine.
Limba şi Literatura Română – examen oral: 10 / examen scris: 9,50
Limba Engleză – examen oral: 10
Geografie – examen scris: 9,05 (slava Domnului :) )
Limba Germană Modernă – examen scris: 9,95
Psihologie – examen scris: 7,90 (am depus contestaţie. măcar să iasă ceva).
În continuare aveţi trei poze, două cu atmosfera de aşteptare de la centrul de examen, Liceul Economic A.D. Xenopol, şi una cu Domnul Marmotă. (CLICK PE POZE PENTRU A LE VIZUALIZA ÎN MĂRIME NATURALĂ)
 |
 |
 |
Loading ...Mai recomand...
How green are you?
I have saved 7.67 pounds of paper by writing online.
Want to go green?
Tags
Absolvire
Activităţi
Anunţuri
bacalaureat
Bautura
Blog
Bucureşti
Cantemir
Catastrofe
Caterinca
Citate
Controverse
Cotidian
craciun
Deutsch
Educaţie
excursie
FABIZ
Facultate
Filosofie
fotografie
Frustrări
Germania
Gigi Becali
gta
IT
Jocuri
Leapşa
Literatura
Nonsensuri
Olimpiada
Parodii
photoshop
Plecari
Politică
Prostie
Protest
Psihologie
RATB
recenzii
România
Societate
Sport
Tehnic
Verde