Mica poveste ce urmează nu este despre mine. Este totuşi o poveste adevărată despre un prieten foarte bun al cărui nume îl ţin sub anonimat din dorinţa lui, şi mă voi referi la el cu “X”, sau omnipotenta Persoană “X” cu care v-am obişnuit probabil.
Ideea principală: Cum să treci BAC-ul fără să bagi la înaintare binecunoscutul plic.
X este un prieten de-al meu foarte bun, care era într-o situaţie limită, chiar critică, atunci când venea vorba despre examenul de bacalaureat. De-a lungul celor patru ani de liceu, a fost un elev de notele 4, 5, 6 sau 7, nedându-şi interesul în mod special pentru ceva anume şi uneori rămânând şi corigent. Nu îi fac reclamă proastă, sunt doar nişte informaţii pe care X mi-a dat voie să le scriu, nişte argumente pentru a întării afirmaţiile ce urmează.
Venind vremea examenului de Bacalaureat, iar toţi elevii clasei sale fiind in proporţie predominantă în pericol să îl pice, au apelat la modul clasic de a ieşi din orice încurcături în România, în special dacă este vorba despre structurile statului, şi anume, metoda plicului.
Corupătorii de azi, curupţii de mâine. Acesta este principiul pe care se va propaga corupţia la infinit în România dacă cineva nu face ceva. Cum nu are cine să facă nimic, viaţa merge înainte, timpu’ trece, leafa merge, noi cu drag muncim şi trăiască partidul împreuna cu Dianstia Băsesciană.
Revenind, menţionez că elevii din clasa respectivă, la fel ca şi cei din multe ale licee care se cunosc :) au strâns sume exorbitante pentru comisiile de la proble eliminatorii, prietenul meu, X, refuzând categoric de a contribui cu ceva.
De probleme orale, chiar şi fără plată, a reuşit să treacă cu succes şi cu note mari, dar nu cu puţine emoţii, urmând ca bătălia decisivă să se dea la examenele scrise, la care, de asemenea, nu a contribuit. La aceste probe, a copiat, pentru binele lui şi mulţumită profesorii care se complac în nişte sume şi din cauza cărora la Bacalaureat se obţin note false. Dar, ca să îţi salvezi pielea şi dacă nu aduci niciun prejudiciu nimănui, poţi să fii băiat inteligent, atâta timp cât se poate. Şi la BAC-ul acesta s-a putut, din plin chiar.
După toate aceste fapte, mişcări, combinaţii, tranzacţii, trocuri, învârteli şi intervenţii, prietenul meu, X, a obţinut cea mai mare notă la Bacalaureat din clasă, şi locul al 13-lea în liceu, fără să plătească nici măcar un sfanţ, în ciuda condiţiei sale de elev mediocru. De asemenea, acesta susţine că mulţi dintre contribuabilii la plic au atins uluitoarea contraperformanţă de a pica BAC-ul.
Felicitări, amince. A fost după sufletul tău. :)



