… secvenţa de desene animate care îmi plăcea cel mai mult în copilărie, accidental, pe YouTube!
Îmi amintesc aproape ca şi când s-ar fi întâmplat ieri, chiar dacă au trecut probabil mai mult de cincisprezece ani de atunci. Amintirea mea se leagă direct de o variantă (şi singura pe care am văzut-o vreodata) a celebrei poveşti Jack şi vrejul de fasole ("Jack and the Beanstalk) în limba germană. Ţin minte foarte bine că vedeam acest film de aproximativ două ori pe saptămână pe platformă VHS (casetă video), fără a mă plictisi de el.
Aceasta este secvenţa care îmi plăcea cel mai mult şi aş fi dat orice să o văd de mai multe ori, dar nu ştiam să operez cu aparatul respectiv la vremea aceea.
După ce am downloadat de pe isohunt.com toate sezoanele Cow and Chicken şi le-am şi văzut, am dat peste asta. Melodia asta era mortală la vremea aceea.
Este pentru a n-a oară când postez pe blog loviturile sub centură pe care le suportă limba română în public. Vorbele nu-şi au niciun fel de sens, atunci când acesată poză spune totul.
După episoadele Egzecut zugrăveli şi Vindem bricete, a venit momentul să fim invitaţi şă ne împingem un obiect absent în uşa pe care este expus îndemnul.
Probabil că proprietarii încăperii de dincolo de uşă au uitat să specifice complementul direct al propoziţiei, dar l-au menţionat pe cel circumstanţial de mod, “tare”.î
Pentru a mări fotografia, puteţi să egzecuta-ţi (greşeala este pur intenţionată) un clic (clic şi nu click) pe aceasta.
Later edit: Dacă sub anunţ scrie Push, traducerea nu este completă. Forma corecă ar fi fost: Push your thing hard in the door.
Odata cu Sfântul Ion, s-a terminat sezonul sărbătorilor, iar spiritul Crăciunului s-a stins. Am bagat în dulap CD-urile cu colinde, zăpada s-a topit, iar acum aşteptăm primăvara, chiar dacă a mai rămas o lună şi jumătate de iarnă. Dar la ce clima avem de câţiva ani încoace, putem începe să plantăm portocali încă de la Mărţişor.
Drept urmare, am scos interfaţa festivă a blogului şi efectul de ninsoare, revenind la aspectul clasic, standardizat şi convenţional, aşa cum îl cunoaşteşi cu toţii.
Între timp, WordPress a eliberat varianta finală a versiunii WP 2.9.1, drept pentru care mâine mă voi ocupa de update-uri în ceea ce priveste acest website, de la platformă, până la addonuri. Şi multă curăţenie.La mine, aşa-zisa curăţenie de primăvară începe de iarna.
În ceea ce priveşte interfaţa de sezon pentru primăvara aceasta, planul s-ar putea să pice, pentru că nu am găsit un template satisfăcător cu tema primăvara.
Mă voi ocupa mâine, adică astăzi, că este ora 0:49, de tot ce trebuie pus la punct.
P.S.: Un nou an, un nou sondaj. :) Sunt curios ce votaţi.
Imi pare rău că nu am revenit cu un articol pentru a povesti cum a fost în Austria. Adevărul este că nu este nimic uimitor de evidenţiat, în afară de faptul că este o crimă şi adevărată tenatativă de sinucidere să conduci de la vama Nădlac până în Bucureşti. Din această cauză România nu va avea nicioata turism, pentru că nu există destui cascadori dornici să experimenteze aşa ceva pe plaiurile noastre mioritice.
Ceea ce m-a frustrat în ultimul timp a fost următorul lucru: Îmi propusesem ca în această vacanţă, care oricum a fost extrem de scurtă şi n-am simţit-o, să mă văd cu cât mai multă lume şi să petrec mai multe momente în compania multor oameni de calitate. Paradoxul acum vine; în zilele noastre, dispunem de multe mijloace de comunicare şi posibilităţi de a ţine legătura, dar, cu toate acestea, avem din ce în ce mai puţin liber pentru lucrurile care contează, motiv pentru care, nu am reuşit să fac foarte multe lucruri. Plus că spontaneitatea a dispărut de mult din obiceiurile unora.
Stăteam şi mă gândeam, când se zice prima data Happy new Year? După ora 00:00, sau înainte cu câteva ore? Din câte am observat, multe urări s-au făcut începând de asăzi, ba chiar unii îşi urau La mulţi ani de Cărciun, ca şi când ar fi avut vreo legătură.
Eu voi fi scrut: Vă doresc un an nou fericit, plin de împliniri care să vă aducă satisfacţia şi motivaţia de a merge mai departe, aşa cum vi-l doriţi, şi nu în ultimul rând, aşa cum îl meritaţi.
Azi dimineaţă am ajuns (viu si nevatamat) acasa.Dupa fix 1000 de Kilometri de stat in masina (aproximativ 20 de ore ?), constat urmatoarele daune:
Mă doare capul îngrozitor, iar dacă pun mâna pe el zici că stă să explodeze. Capul meu este noua armă de distrugere în masă dacă explodează.
Febră musculară. Nu ştiam că poti face febra musculară dacă stai degeaba, dar un proverb german are dreptate: Wer Rastet, der rostet (Cine poposeşte, rugineşte).
Dureri insuportabile de spate. cauzele sunt evidente.
Nu mă mia pot concentra până nu îmi refac orele de somn. Atăzi, după patru reprize de somn á câte două ore, încep să ma simt puţin mai bine.
Am răcit. Sper să nu fie porcină.
De aceea nu pot scrie detaliat despre această călătorie, decât după ce mă refac. Ce mi-a plăcut şi ce nu mi-a plăcut, într-o ediţie viitoare. Stay tuned!
Loading ...